Președintele Parlamentului ungar: Peste 90.000 de maghiari din Transilvania vor vota la alegerile din Ungaria

Președintele Parlamentului ungar, Kover Laszlo, a declarat, marți, la Siculeni (Harghita), că mai mult de 90.000 de cetățeni români de etnie maghiară din Transilvania, care au obținut și cetățenia ungară, s-au înregistrat ca viitori votanți la alegerile care vor avea loc în primăvară în Ungaria.

Kover Laszlo a participat, marți, la Siculeni, în județul Harghita, la comemorarea a 250 de ani de la masacrarea secuilor de către armata austro-ungară, transmite corespondentul MEDIAFAX.

El a declarat jurnaliștilor că, până în prezent, „au profitat de naturalizarea preferențială” mai mult de 500.000 de cetățeni români de etnie maghiară, peste 90.000 dintre cei care au dublă cetățenie, adică 18 la sută, înregistrându-se ca viitori votanți la alegerile care se vor desfășura în Ungaria în primăvara acestui an.

„Eu cred că aceasta este o proporție bună, un număr bun, dar important nu este în ce măsură poate să influențeze rezultatele alegerilor din Ungaria, ci faptul că, dacă maghiarii de aici votează într-un număr mai mare, atunci au o influență benefică asupra politicii interne a Ungariei, asupra politicii naționale a statului maghiar”, a spus Kover Laszlo.

La rândul său, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că provocarea cea mai mare a anului 2014 este o participare cât mai numeroasă a comunității maghiare din România la toate scrutinele.

El i-a îndemnat pe maghiarii din România cu dublă cetățenie să se folosească de „dreptul de vot obținut cu cetățenia ungară”, chiar dacă vor influența obținerea a maximum două mandate, ca să nu piardă „posibilitatea de a interveni în deciziile politice, în reprezentarea politică”.

„Noi am spus de fiecare dată că trebuie să te folosești de fiecare drept obținut și dreptul de vot este un drept obținut cu cetățenia ungară. Eu nu pot să spun, la 25 mai (la alegerile europarlamentare – n.r.), duceți-vă la vot, folosiți-vă de acest drept, dar pe 5 sau pe 6 aprilie, sau când vor fi alegerile în Ungaria, să nu-l mai folosiți. Trebuie să fim consecvenți și noi, indiferent ce alegeri au fost, locale, parlamentare, prezidențiale, europarlamentare, de fiecare dată am spus: trebuie să vă folosiți de acest drept, de dreptul de vot. Fiecare drept trăiește dacă îl folosești. Dacă nu îl folosești, se pierde posibilitatea de a interveni în deciziile politice, în reprezentarea politică și de aceea mesajul nostru acesta este: folosiți-vă de dreptul de vot!”, a susținut președintele UDMR.

Kelemen Hunor a spus că este importantă „păstrarea prezenței reprezentanților comunității maghiare, a UDMR”, în Parlamentul European.

„Eu sunt convins că anii care urmează vor înseamna și modificări substanțiale, radicale în ceea ce privește Uniunea Europeană, viitorul UE și eu cred că noi, comunitatea noastră, trebuie să fim acolo unde se dezbat aceste proiecte, programe pentru viitor”, a spus el.

În ceea ce privește obiectivele propuse pentru 2014, Kelemen a menționat că UDMR va lucra „ca o formațiune politică aflată în opoziție”, care va „critica Guvernul, când este de criticat” și va avea inițiative atât în ceea ce privește păstrarea identității naționale și culturale, cât și în problemele economice și sociale.

„2014 ar trebui să însemne pentru fiecare om, totuși, o îmbunătățire a nivelului de trai, fiindcă după foarte mulți ani eu cred că este momentul ca acea creștere economică foarte mică să se resimtă și în buzunarul oamenilor. Și, din punctul nostru de vedere, orice proiect inițiat de oricine în Parlament în această direcție va fi susținut”, a conchis Kelemen Hunor.

Aproximativ 1.200 de persoane, reprezentanți ai UDMR, între care președintele Kelemen Hunor, europarlamentarul Sogor Csaba, deputați și senatori din Harghita și Covasna, președinții consiliilor județene din cele două județe, dar și lideri ai Partidului Civic Maghiar, Partidului Popular Maghiar din Transilvania și Consiliului Național Secuiesc au participat, marți, la comemorarea masacrului de la Siculeni din 1764, unde a avut loc o execuție în masă, organizată de armata austriacă și ordonată de curtea imperială de la Viena, împotriva secuilor care s-au opus încorporării în regimentele grănicerești.

Participanților li s-a alăturat un grup format din 40 de membri ai Asociației secuilor deportați în Serbia, ai căror strămoși au murit la Siculeni.